După ce a descoperit că pământul nu produce bani, guvernul studiază o metodă revoluționară: construirea de industrii.
Brazilia avansează în Chile și își extinde teritoriul. Harta crește, generalii sărbătoresc, iar Congresul rămâne 100% imperialist.
Există doar o mică problemă:
Teritoriul nu plătește facturi.
A cuceri este relativ simplu. Ceea ce este dificil este transformarea kilometrilor pătrați în producție, industrie și bogăție.
Prin urmare, în timp ce bravii noștri strategi dezbat ce frontieră să cucerească mâine, economiștii sugerează o idee periculos de revoluționară:
Ce-ar fi să producem ceva?
Următorul pas ar trebui să fie transformarea expansiunii în dezvoltare: consolidarea producției, construirea infrastructurii și industrializarea țării. La urma urmei, o Brazilie mare arată bine pe hartă, dar o Brazilie bogată este mult mai greu de invadat.
Iar viitorul are o ambiție și mai mare: să pregătească țara pentru cursa înarmării militare și, în cele din urmă, pentru cea nucleară.
Dar calmează-te.
Înainte de bomba atomică, poate ar fi înțelept să ne dăm seama cum să plătim pentru fabrica care o va construi.
Formula pare simplă:
Mai întâi am cucerit teritoriu.
Apoi ne-am îmbogățit.
Și abia atunci întrebăm cine mai are tupeul să se pună cu noi.
Pentru că un imperiu fără industrie este doar o hartă mare.
Și, din păcate, o hartă mare nu aduce bani.
